Acest paragraf il ascultam dimineata la radio si ma intrebam in sinea mea, cum sa facem lucrul acesta? Discutia era in contextul in care Saul primeste porunca divina prin intermediul lui Samuel de a merge impotriva lui Amalec si de a ucide tot ce are viata si tot ce apartine acestui neam. – 1 Samule 15

Intrebarea care se punea suna in felul urmator: “De ce Dumnezeu a hotarat ca si copiii sa moara, ba inca si animalele sa fie trecute prin ascutisul sabiei?” Raspunsul vorbitorului nu s-a lasat prea mult asteptat: “Pentru ca Dumnezeu in prestiinta sa cunostea faptul ca nu mai era nici o speranta pentru acest popor”.

Suntem multumiti cu acest raspuns? Acceptam posibilitatea ca Dumnezeu sa aiba actiuni fara logica omeneasca?
Motivul pentru care este trimis Saul impotriva lui Amalec ne este relevat in Sfanta Scriptura si anume faptul ca acesta, Amalec, ar fi ” astupat” drumul la iesirea poporului Israel din Egipt. Este de ajuns acest motiv pentru ca o intreaga generatie de oameni, animale, vite si tot ce avea suflare si apartinea acestui popor, sa fie trecut prin ascutisul sabiei?
Mai este un amanunt aici: Trecusera cateva generatii bune de la iesirea poporului din Egipt si practic neamul pedepsit, generatia care a suportat consecintele impotrivirii catre poporul lui Dumnezeu, era total alta. De ce Dumnezeu procedeaza in felul acesta? De ce “si-a amintit” abia acum, cand cei care lucrasera impotriva poporului ales, erau deja in morminte?

Se incerca dimineata o analogie cu situatia in care a fost pus Avraam atunci cand a fost trimis impreuna cu Isaac spre muntele Moria. De ce? Unde este etica lui Dumnezeu si moralitatea pe care mintea omeneasca o cere?
Raspunsul ce s-a facut auzit la postul de radio, a fost acesta: “Asculta-L pe Dumnezeu chiar si atunci cand nu intelegi de ce iti cere un lucru. Cu-atat mai mult atunci.”

De fapt ce este de neinteles aici? Ce nu putem accepta in mintea noastra omeneasca despre Dumnezeu? Nu cumva ideea suveranitatii? Nu cumva ii punem la indoiala dreptul Sau de a guverna lumea si universul dupa Sfantul sau sfat? Avraam este prototipul credintei, acela care asculta de Dumnezeu mai mult decat de propriile dorinte si propria-i judecata, totul prin puterea Domnului. Avraam este omul care stie prin ce minune a venit Isaac si cine a facut posibil acest lucru. El il recunoaste pe Dumnezeu in plinatatea Sa: Creator, Suveran, Mantuitor si Judecator. El are viata sa in mainile Domnului si stie ca Acesta este Sfant si Drept, iara deciziile pe care Dumnezeu le ia, sunt sfinte si drepte.

Omul concepe intrebari speciale pentru care exista raspunsuri inca din vesnicie. Cred ca trebuie sa intelegem conceptul credintei si sa-L acceptam pe Dumnezeu in plinatatea caracterului Sau.
Un Dumnezeu care este Dragoste, dar fara Dreptate si fara Judecata – nu ar putea salva poporul Sau din mainile nedreptatii pacatului.